Senzorii prezenți în aparatele foto au mărimi variate, în funcție de aparatele foto în care sunt utilizați, și de prețul acestuia. Canon, Nikon, Sony sunt doar câțiva dintre producătorii care au în aparatele lor profesionale senzor „full-frame”. Prin ce se caracterizează acest senzor? Mărimea: acestea au o dimensiune de 35x24mm. Următoarea categorie, camere semi-profesionale, folosesc senzori APS-C (în format DX). În funție de firmă acestea au o valoare de mărire de 1.6X(Canon) sau 1.5X(Nikon). Aparatele foto compacte-bridge sau telefoanele mobile folosesc senzori cu dimensiuni de la 1/4" până la 2/3".
Factorul de reducere și multiplicatorul de distanță focală
Factorul de reducere este raportul dintre diagonala senzorului și diagonala unui senzor full-frame. Datorită mărimii mai mici senzorul reduce imaginea cu acest factor.
Pierderea imaginii nu e întotdeauna un lucru bun, dar are anumite avantaje. Spre exemplu, claritatea și calitatea unui obiectiv este mult mai bună în centru față de margini, unde treptat se pierde. Acest lucru este benefic doar la obiectivele tele sau super-tele folosite majoritar în fotografia wildlife, unde este necesară păstrarea unei distanțe mari între subiect și fotograf.
Multiplicatorul distanței focale este raportul dintre lungimea focală a unui obiectiv folosit pe un senzor mai mic cu cea echivalentă folosită pe un senzor full-frame. Aceasta înseamnă că un obiectv ce are distanța focală de 50mm pe un senzor full-frame, va avea 1.5*50=75mm(sau, după caz, 1.6*50=80mm) pe un senzor cu format mai mic.
Mărimea pixelilor, nivelol de zgomot de imagine și registrul dinamic
Senzorii mari au, în majoritatea cazurilor, pixeli mai mari cu o mai bună percepție a luminii iar asta duce la un nivel de zgomot de imagine mai redus.
Registrul dinamic descrie registrul tonurilor pe care senzorul le capturează înainte ca pixelul să devină alb. Deoarece pixelii mai mari au și un volum mai mare și astfel o mai mare capacitate de a captura fotonii(particulele din care lumina este alcătuită), au în general și un registru dinamic mai bun.
Profunzimea de câmp
Profunzimea de câmp scade proporțional cu creșterea mărimii senzorului la aceeași valoare a diafragmei. Asta deoarece aparatele cu senzori mai mari sunt nevoite fie să se apropie mai mult de subiect, fie să folosească un obiectiv cu lungime focală mai mare pentru a obține aceeași compoziție. Aceasta înseamna că trebuie folosită o diafragmă din ce în ce mai închisa pentru a menține profunzimea de câmp constantă pentru senzori din ce în ce mai mari.
De exemplu: dacă se doresște reproducerea perspectivei și profunzimii de câmp obținute cu un obiectiv de 10 mm la diafragmă f/11 pe un aparat cu un factor de reducere de 1.6X, va trebui folosit un obiectiv de 16 mm și o diafragmă f/18 pe un aparat cu senzor full-frame. Și invers, dacă s-ar folosi un obiectiv de 50 mm cu o difragmă de f/1.4 pe un aparat cu senzor full-frame, se va obține o profunzime de câmp atât de mica, încat va trebui folosit un obiectiv de 80 mm cu diafragma f/0.9 pe un aparat cu factor de reducere de 1.6X, lucru imposibil cu echipamentele foto obișnuite.
O profunzime de câmp mică sau foarte mică este de dorit atunci când fotografiem portrete, deoarece estompeaza fundalul, în timp ce o profunzime de câmp mare este necesară când se fotografiază peisaje. Din aceasta cauză aparatele mici, compacte, nu pot produce portrete profesionale, în timp ce aparatele cu format mare se chinuie să obtina profunzimea de câmp necesară peisajelor.
Obiective dedicate
Unele obiective sunt disponibile doar pentru o anumită mărime a senzorului (sau nu funcționează corespunzător pe un senzor de altă mărime). În această categorie intră obiectivele tilt-shift care permit creșterea aparentă a profunzimii de câmp când se foloseste opțiunea tilt. Opțiunea shift se foloseste când trebuie controlată perspectiva, pentru a reduce (sau elimina) convergența liniilor verticale cauzată de orientare aparatului în sus sau în jos (în special pentru fotografia arhitecturală). Mai mult, obiectivele superangulare rapide (F/2.8 sau mai mare) sunt disponibile doar pentru senzori full-frame sau mai mari.
Citeste tot articolul ->>
Prima ediție a cursului de fotografie pentru liceeni, Școala 9, a ajuns la final. Cei 9 cursanți au trecut prin 3 luni în care au fost îndrumați de Silviu Gheție, Hajdu Tamas și alți fotografi invitați. Cursurile au început în ianuarie și s-au temrinat ieri, 31.03 când a fost organizată o expoziție la Biblioteca Județeană cu realizările cursanților. Lumea a venit în număr destul de mare, în principal cei pasionați de fotografie.
Deși nu sunt luați foarte în serios din punct de vedere fotografic, după părerea mea, norii pot forma un subiect fotografic foarte interesant. Unicitatea lor, faptul că nu sunt identici unul cu altul, asta îi face deosebiți. Norii pot lua mii și mii de forme: inimă, stea, nori cilindrici care se întind pe zeci sau sute de km- Australia, și chiar sub forma hărții României! Tot ce trebuie să faceți pentru a vedea aceste minunate creații ale naturii e să vă ridicați capul spre cer și să lăsați imaginația să zburde.
.gif)
